Atelierul săptămânal de pictură tactilă și muzică pentru copiii cu deficiențe senzoriale a împlinit zece săptămâni. Trei lucruri pe care nu le-am anticipat și pe care le-am învățat de la copii.
În martie 2024 am început „Culori și Sunete" — un atelier săptămânal pentru copiii AudiViz, în care două ore din zi de duminică sunt dedicate exclusiv expresiei artistice. La prima sesiune au venit 20 de copii, la a zecea sunt 32 (cu lista de așteptare de încă 11). În loc de o cronică a programului, vreau să rezum trei observații pe care nu le anticipam.
Observația 1: muzica vine prima, pictura urmează
Am început prima sesiune cu pictura tactilă — mâini în vopsea groasă, pe coli A2, cu ochii închiși pentru copiii cu auz funcțional. Mulți copii au fost copleșiți. La sesiunile 3 și 4 am schimbat ordinea: am început cu 30 de minute de muzică (instrumente Orff — clave, lemne, triangle, xilofoane bas), apoi am trecut la pictură. Diferența a fost imediată. Picturile au devenit mai îndrăznețe, paleta cromatică s-a lărgit, gesturile pe hârtie au devenit mai mari. Muzica pare să „deschidă" copilul senzorial; pictura cere o concentrare pe care muzica o pregătește.
Observația 2: copiii cu surditate profundă desenează ritm
După câteva săptămâni cu același grup, am început să vedem un tipar la doi copii cu surditate profundă (Mihai, 8 ani, fără implant; Sofia, 11 ani, implant la 4 ani). Picturile lor încep adesea cu serii de linii paralele cu spațiere uniformă — apoi devin mai libere. I-am arătat colegei noastre logopediste, care a confirmat ce bănuiam: sunt traduceri vizuale ale ritmurilor pe care le percep prin podea, mâini sau implant. Sofia a explicat prin semne: „Așa simt când profesoara bate toba." Acum, ca exercițiu, începem fiecare sesiune cu un ritm pe lemne pe care copiii îl „desenează" pe hârtie înainte să-l audă din nou. Calitatea picturilor s-a îmbunătățit vizibil.
Observația 3: copiii cu deficiență de vedere preferă paletele restrânse
Aveam o presupunere de la început că un copil cu vedere sever afectată va lucra mai liber dacă i se oferă multe culori — diversitate = stimulare. Greșit. Cei patru copii cu deficiență de vedere din grupul nostru au preferat constant trei culori cu contrast tactil ridicat (vopsele cu adaosuri: una cu nisip, una cu glitter mare, una netedă). Numărul redus le permite să „țină" în memorie ce culoare e unde pe paletă, ceea ce reduce frustrarea și crește încrederea. Pictura devine atunci despre raportul dintre cele trei texturi, nu despre culoare ca atare. Avem 14 lucrări din această abordare; le vom expune în iunie.
Expoziția de final
Pe 16 iunie 2024, la Atelier Lyrique pe strada Vasile Alecsandri (mulțumiri proprietarilor pentru spațiu), deschidem expoziția „Culori și Sunete — douăsprezece săptămâni". Intrarea este liberă. Vor fi expuse 60 de lucrări pe hârtie, 4 instalații sonore create cu copiii, și o lucrare colectivă în care fiecare copil a contribuit cu o textură. Părinții, prietenii, presa — toți sunteți așteptați.
Atelierul va continua și în toamnă, cu două grupe — luni dimineața pentru școlarii mici și sâmbătă dimineața pentru cei mari. Sponsorul principal este Evolve; consumabilele sunt acoperite de o donație din partea Junior Chamber International Moldova. Mulțumim coordonatoarei programului și voluntarilor — fără ei nimic din ce e mai sus nu s-ar fi întâmplat.
